EDULIB
Limba
Engleză
Română
Autentificare
Engleză
Română
0
0
more
Bibliotecă
Acasă
Mai mult
Bibliotecă
Manuale digitale
Prezentare platformă
close
EDULIB
Arată cunoștințe aprofundate
Ascundeți cunoștințe aprofundate
Bun venit în Biblioteca Digitală EDULIB
Găsești toate resursele educaționale de care ai nevoie într-un singur loc. Biblioteca ta digitală care te ajută să înveți de nota 10.
Începe aici!
Începe aici!
Ordoneaza dupa
Ascendent (A-Z)
Ascendent (A-Z)
Descendent (Z-A)
Filtru
3 Questions
Livresq Edulib
a VIII-a, Limba engleză
Informații
6 Books Before 16
Livresq Edulib
a VIII-a, Limba engleză
Informații
À l'agence de voyage
Livresq Edulib
a VII-a, Limba franceză
Informații
À la découverte de la Provence
Livresq Edulib
a VII-a, Limba franceză
Informații
À la recherche de Lola
Livresq Edulib
a VI-a, Limba franceză
Informații
À la recherche d’un ami
Livresq Edulib
a VII-a, Limba franceză
Informații
À la rencontre d'une amie
Livresq Edulib
a VII-a, Limba franceză
Informații
À la Une (Les médias traditionnels : la presse en ligne)
Livresq Edulib
a VII-a, Limba franceză
Informații
A New Experience
Livresq Edulib
a VII-a, Limba engleză
Informații
A Noise Outside
Livresq Edulib
a VII-a, Limba engleză
Informații
A Personal Profile
Livresq Edulib
a VII-a, Limba engleză
Informații
A Podcast about Messi
Livresq Edulib
a VII-a, Limba engleză
Informații
Se afișează de la 1 la 12 din 3642 rezultate
12
24
36
1
2
3
...
302
303
304
Mergi la pagina:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
207
208
209
210
211
212
213
214
215
216
217
218
219
220
221
222
223
224
225
226
227
228
229
230
231
232
233
234
235
236
237
238
239
240
241
242
243
244
245
246
247
248
249
250
251
252
253
254
255
256
257
258
259
260
261
262
263
264
265
266
267
268
269
270
271
272
273
274
275
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
286
287
288
289
290
291
292
293
294
295
296
297
298
299
300
301
302
303
304
×
Filtru
Clasa
Clasa
a V-a
a VI-a
a VII-a
a VIII-a
Materia
Materia
Biologie
Chimie
Fizică
Geografie
Informatică și TIC
Istorie
Limba engleză
Limba franceză
Limba și literatura română
Matematică
Robotică / STEM
Competențe specifice
-- Orice...
1.1 Identificarea numerelor naturale în contexte variate
1.2 Identificarea fracțiilor ordinare sau zecimale în contexte variate
1.3 Identificarea noțiunilor geometrice elementare și a unităților de măsură în diferite contexte
2.1 Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operațiile aritmetice și proprietățile acestora
2.2 Efectuarea de calcule cu fracții folosind proprietăți ale operațiilor aritmetice
2.3 Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice
3.1 Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operațiilor cu numere naturale și pentru divizibilitate
3.2 Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operațiilor cu fracții ordinare sau zecimale
3.3 Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) și a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoare
4.1 Exprimarea în limbaj matematic a unor proprietăți referitoare la comparări, aproximări, estimări și ale operațiilor cu numere naturale
4.2 Utilizarea limbajului specific fracțiilor/procentelor în situații date
4.3 Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităților de măsură
4.4 Analizarea unor situații date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
5.1 Analizarea unor situații date în care intervin fracții pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
5.2 Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configurații geometrice dintr-o problemă dată
6.1 Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obținute prin metode aritmetice și interpretarea rezultatului
6.2 Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situații date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)
6.3 Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unități de măsură și la interpretarea rezultatelor
1.1 Identificarea unor noțiuni specifice mulțimilor și relației de divizibilitate în N
1.2 Identificarea rapoartelor, proporțiilor și a mărimilor direct sau invers proporționale
1.3 Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate
1.4 Recunoașterea fracțiilor echivalente, a fracțiilor ireductibile și a formelor de scriere a unui număr rațional
1.5 Recunoașterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configurații date
1.6 Recunoașterea unor elemente de geometrie plană asociate noțiunii de triunghi
2.1 Evidențierea în exemple a relațiilor de apartenență, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de divizibilitate cu 2, 5, 10n, 3 și 9 în N
2.2 Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporții pentru organizarea de date
2.3 Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor
2.4 Aplicarea regulilor de calcul cu numere raționale pentru rezolvarea ecuațiilor de tipul: x+a=b, x·a=b, x:a=b (a≠0), ax+b=c, unde a, b, c sunt numere raționale
2.5 Recunoașterea coliniarității unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare și a paralelismului sau perpendicularității a două drepte
2.6 Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului
3.1 Utilizarea unor modalități adecvate de reprezentare a mulțimilor și de determinare a c.m.m.d.c. și a c.m.m.m.c.
3.2 Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct/invers proporționale
3.3 Aplicarea regulilor de calcul și folosirea parantezelor în efectuarea operațiilor cu numere întregi
3.4 Utilizarea proprietăților operațiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raționale
3.5 Utilizarea unor proprietăți referitoare la distanțe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometrice
3.6 Utilizarea criteriilor de congruență și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometrice
4.1 Exprimarea în limbaj matematic a unor situații concrete care se pot descrie utilizând mulțimile și divizibilitatea în N
4.2 Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor și a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționale
4.3 Redactarea etapelor de rezolvare a ecuațiilor și a inecuațiilor studiate în mulțimea numerelor întregi
4.4 Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în mulțimea numerelor raționale
4.5 Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noțiunilor legate de dreaptă, unghi și cerc
4.6 Exprimarea în limbaj geometric simbolic și figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi
5.1 Analizarea unor situații date în contextul mulțimilor și al divizibilității în N
5.2 Analizarea unor situații practice cu ajutorul rapoartelor, proporțiilor și a colecțiilor de date
5.3 Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi
5.4 Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raționale
5.5 Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanțe, măsuri de unghiuri și de arce de cerc
5.6 Analizarea unor construcții geometrice în vederea evidențierii unor proprietăți ale triunghiurilor
6.1 Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situații date utilizând mulțimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în N
6.2 Modelarea matematică a unei situații date în care intervin rapoarte, proporții și mărimi direct sau invers proporționale
6.3 Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situații date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatului
6.4 Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operațiilor cu numere raționale
6.5 Interpretarea informațiilor conținute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanțe și a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc
6.6 Transpunerea, în limbaj specific, a unei situații date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obținute și interpretarea rezultatului
1.1 Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui R
1.2 Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuații sau sisteme de ecuații liniare
1.3 Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame
1.4 Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date
1.5 Identificarea elementelor cercului și/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice date
1.6 Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice date
1.7 Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configurație geometrică dată
2.1 Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea și aproximarea numerelor reale
2.2 Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluțiilor unor ecuații sau sisteme
2.3 Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestora
2.4 Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configurații geometrice date
2.5 Descrierea proprietăților cercului și ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc
2.6 Stabilirea relației de asemănare între triunghiuri
2.7 Aplicarea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia
3.1 Utilizarea unor algoritmi și a proprietăților operațiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale
3.2 Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuații și sisteme de ecuații liniare
3.3 Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependențe funcționale și reprezentări ale acestora
3.4 Utilizarea proprietăților patrulaterelor în rezolvarea unor probleme
3.5 Utilizarea proprietăților cercului în rezolvarea de probleme
3.6 Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și arii
3.7 Deducerea relațiilor metrice într-un triunghi dreptunghic
4.1 Folosirea terminologiei aferente noțiunii de număr real (semn, modul, opus, invers)
4.2 Redactarea rezolvării ecuațiilor și sistemelor de ecuații liniare
4.3 Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor
4.4 Exprimarea în limbaj geometric a noțiunilor legate de patrulatere
4.5 Exprimarea proprietăților cercului și ale poligoanelor în limbaj matematic
4.6 Exprimarea în limbaj matematic a proprietăților unor figuri geometrice folosind asemănarea
4.7 Exprimarea în limbaj matematic a relațiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic
5.1 Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale
5.2 Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare
5.3 Analizarea unor situații practice prin elemente de organizare a datelor
5.4 Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri și a unor arii
5.5 Interpretarea unor proprietăți ale cercului și ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice
5.6 Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice
5.7 Interpretarea unor relații metrice între elementele unui triunghi dreptunghic
6.1 Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere reale
6.2 Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniare
6.3 Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic)
6.4 Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatere
6.5 Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri
6.6 Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând asemănarea triunghiurilor
6.7 Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situații date, utilizând relații metrice în triunghiul dreptunghic
1.1 Recunoașterea apartenenței unui număr real la o mulțime
1.2 Identificarea componentelor unei expresii algebrice
1.3 Identificarea unor dependențe funcționale în diferite situații date
1.4 Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configurații spațiale date
1.5 Identificarea corpurilor geometrice și a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora
2.1 Efectuarea unor operații cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor ei
2.2 Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere
2.3 Descrierea unei dependențe funcționale într-o situație dată, folosind diagrame, tabele sau formule
2.4 Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configurații spațiale date
2.5 Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora
3.1 Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în R
3.2 Utilizarea formulelor de calcul prescurtat și a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuațiilor și a inecuațiilor
3.3 Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora
3.5 Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice
4.1 Folosirea terminologiei aferente noțiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații
4.2 Exprimarea matematică a unor situații concrete prin calcul algebric
4.3 Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcționale
4.4 Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice
4.5 Utilizarea unor termeni și expresii specifice pentru descrierea proprietăților figurilor și corpurilor geometrice
5.1 Interpretarea unei situații date utilizând intervale și inecuații
5.2 Interpretarea unei situații date utilizând calcul algebric
5.3 Analizarea unor funcții în context intra și interdisciplinar
5.4 Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configurații spațiale și a calculării unor elemente metrice
5.5 Analizarea condițiilor necesare pentru ca o configurație geometrică spațială să verifice anumite cerințe date
6.1 Rezolvarea unor situații date, utilizând intervale numerice sau inecuații
6.3 Modelarea cu ajutorul funcțiilor a unor fenomene din viața reală
6.4 Modelarea unor situații practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale
6.5 Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian
1.1 Identificarea unor proprietăți/fenomene, substanțe/amestecuri în contexte cunoscute
1.2 Descrierea unor fenomene și proprietăți ale substanțelor întâlnite în contexte cunoscute prin utilizarea terminologiei specifice chimiei
1.3 Utilizarea simbolurilor specifice chimiei pentru reprezentarea unor elemente, substanțe simple sau compuse și transformări ale substanțelor
2.1 Formularea unor ipoteze cu privire la caracteristicile substanțelor și a relațiilor dintre ele
2.2 Utilizarea echipamentelor de laborator și a tehnologiilor informatice pentru a studia proprietăți/fenomene
2.3 Investigarea unor procese și fenomene în scopul identificării noțiunilor și relațiilor relevante
3.1 Identificarea informațiilor și datelor necesare rezolvării unei probleme în contexte variate
3.2 Rezolvarea de probleme calitative și cantitative pe baza conceptelor studiate
4.1 Identificarea consecințelor proceselor chimice asupra organismului și asupra mediului înconjurător
4.2 Aprecierea impactului substanțelor chimice asupra organismului și asupra mediului înconjurător
1.1 Investigarea unor reacții chimice în contexte cunoscute
1.2 Interpretarea caracteristicilor specifice diferitelor fenomene/procese în contexte diverse
1.3 Utilizarea simbolurilor și a terminologiei specifice chimiei pentru reprezentarea elementelor, substanțelor simple/compuse și a ecuațiilor reacțiilor chimice
2.1 Formularea unor ipoteze cu privire la caracteristicile substanțelor și a relațiilor dintre acestea
2.2 Elaborarea unui plan pentru testarea ipotezelor formulate
2.3 Aplicarea planului propus pentru efectuarea unei investigații
2.4 Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii
3.1 Aplicarea unor relații pentru efectuarea calculelor pe baza ecuațiilor reacțiilor chimice
3.2 Rezolvarea de probleme cu caracter practic, teoretic și aplicativ
4.1 Identificarea avantajelor utilizării unor substanțe/procese chimice studiate sau/și a factorilor de risc asociați utilizării unora dintre acestea
4.2 Evaluarea impactului substanțelor chimice asupra organismului și asupra mediului înconjurător
1.1 Utilizarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a dispozitivelor de calcul
1.2 Utilizarea eficientă a unor componente software
1.3 Utilizarea eficientă şi în siguranță a Internetului ca sursă de documentare
2.1 Identificarea unor modalități algoritmice pentru rezolvarea unor situații din viața cotidiană, exprimate în limbaj natural
2.2 Identificarea datelor cu care lucrează algoritmii în scopul utilizării acestora în prelucrări
2.3 Descrierea în limbaj natural a unor algoritmi cu ajutorul secvențelor de operații și a deciziilor pentru rezolvarea unor probleme simple -
3.1 Aplicarea operațiilor specifice editoarelor grafice în vederea realizării unor materiale digitale
3.2 Implementarea unui algoritm care conţine structura secvenţială şi/sau alternativă într-un mediu grafic interactiv
3.3 Manifestarea creativă prin utilizarea unor aplicații simple de construire a unor jocuri digitale
1.1 Utilizarea eficientă a instrumentelor specializate în scopul realizării unei prezentări
1.3 Aplicarea operațiilor specifice pentru comunicarea prin Internet
2.1 Utilizarea unui mediu grafic-interactiv pentru exersarea algoritmilor
2.2 Aplicarea etapelor de rezolvare pentru cerințe simple, corespunzătoare unor situații familiare
2.3 Reprezentarea algoritmilor de prelucrare a informației pentru rezolvarea unor situații problemă
1.1 Editarea/tehnoredactarea de documente utilizând aplicații specializate
1.4 Utilizarea unui mediu de programare pentru implementarea algoritmilor
2.1 Analizarea enunțului unei probleme simple în vederea rezolvării ei printr-un algoritm
2.2 Construirea unor algoritmi elementari care combină structurile secvențiale, alternative, repetitive în scopul rezolvării unor probleme
3.1 Elaborarea unor documente utile în situații cotidiene folosind aplicațiile studiate
3.3 Implementarea algoritmilor într-un mediu de programare în scopul rezolvării creative a unor probleme având caracter aplicativ
1.1 Utilizarea foilor de calcul tabelar în vederea rezolvării unor situații problemă simple
2.1 Identificarea șirurilor de valori în diferite contexte de prelucrare în vederea construirii algoritmilor
2.2 Rezolvarea unor probleme simple prin construirea unor algoritmi de prelucrare a șirurilor de valori
3.1 Elaborarea de produse informatice utilizând aplicaţii de calcul tabelar
3.3 Implementarea algoritmilor într-un mediu de programare
1.1 Identificarea sensului global al unor mesaje și dialoguri uzuale, clar articulate
1.2 Identificarea semnificaţiei unor schimburi verbale uzuale și clar articulate, în situaţia în care interlocutorul oferă ajutor pentru a facilita înţelegerea
1.3 Manifestarea curiozităţii faţă de unele elemente specifice spaţiului cultural al limbii studiate
2.1 Prezentarea simplă a unei persoane / a unui personaj
2.2 Stabilirea de contacte sociale pe baza unor formule conversaţionale simple (salut, bun rămas, prezentare, mulţumire, instrucţiuni)
2.3 Exprimarea preferinţelor
2.4 Manifestarea disponibilităţii pentru participarea la dialog
3.1 Identificarea informaţiilor din panouri și semne aflate în locuri publice pentru facilitarea orientării
3.2 Extragerea informaţiilor dintr-un text scurt, însoţit de ilustraţii
3.3 Identificarea informaţiilor din mesaje scrise simple de la prieteni sau de la colegi
3.4 Manifestarea curiozităţii pentru lectura de orientare
4.1 Redactarea de mesaje simple și scurte
4.2 Descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene (oameni, locuri, școală, familie, hobby-uri), folosind propoziţii scurte
4.3 Manifestarea disponibilităţii pentru schimbul de mesaje scrise simple
1.1 Identificarea informaţiilor esenţiale din fragmente scurte înregistrate, referitoare la aspecte cotidiene previzibile, atunci când se vorbește rar și clar
1.2 Identificarea semnificaţiei generale a mesajelor orale curente, clar și rar articulate
2.2 Participarea la scurte interacţiuni verbale cu sprijin din partea interlocutorilor
3.1 Identificarea informaţiilor necesare din liste sau din texte funcţionale simple (pliante, meniuri, orare, reclame)
3.2 Extragerea informaţiilor dintr-un text clar structurat (articole de ziar/digitale simple, broșuri), în care numerele și numele joacă un rol important
3.3 Identificarea unor informaţii de detaliu dintr-un document web
3.4 Manifestarea disponibilităţii pentru informare prin lectură
4.1 Completarea unui formular cu informaţii de identificare (educaţie, interese, competenţe)
4.2 Prezentarea unei activităţi în scris, utilizând cuvinte de legătură („și”, „dar”, „pentru că”)
4.3 Participarea la schimbul de mesaje scrise
1.1 Identificarea informaţiilor principale din știrile prezentate la TV/ materiale înregistrate, referitoare la diferite evenimente, atunci când comentariul este ilustrat prin imagini
1.2 Identificarea detaliilor din mesaje și interacţiuni pe subiecte previzibile când locutorii / interlocutorii vorbesc clar și rar
1.3 Identificarea unor elemente comune culturii proprii și culturii studiate
2.4 Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de participarea la dialog și exprimarea în public
3.1 Extragerea informaţiilor necesare pe baza lecturii unor instrucţiuni de utilizare, regulamente
3.2 Selectarea de informaţii din texte pe teme din viaţa cotidiană
3.3 Identificarea informaţiilor dintr-o scrisoare personală simplă / e-mail în vederea redactării unui răspuns
4.1 Elaborarea unui mesaj simplu de prezentare pentru un profil personal
4.3 Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de participarea la schimbul de mesaje scrise
1.1 Selectarea principalelor idei din programe TV/ înregistrări audio-video pe teme familiare, dacă se vorbește relativ rar și cu claritate
1.2 Identificarea semnificaţiei dintr-o conversaţie obișnuită de zi cu zi atunci când interlocutorii reformulează sau repetă la cerere anumite cuvinte/ expresii
1.3 Manifestarea interesului pentru cunoașterea unor personalităţi și evenimente culturale
2.1 Relatarea unei întâmplări / a unor experienţe personale
2.2 Participarea la scurte conversaţii în contexte obișnuite, asupra unor subiecte generale
2.3 Exprimarea unei sugestii sau a unei reacţii la o propunere în cadrul unui dialog informal
2.4 Manifestarea interesului pentru calitatea exprimării/ interacţiunii
3.1 Deducerea din context a semnificaţiei cuvintelor necunoscute
3.2 Identificarea aspectelor principale din articole scurte pe teme familiare și de actualitate
3.3 Identificarea sensului global al unor articole sau interviuri
3.4 Manifestarea interesului pentru înţelegerea diferitelor tipuri de texte
4.1 Redactarea unei scrisori / unui mesaj digital folosind expresii de adresare, de cerere, de invitare și de mulţumire
4.2 Redactarea de texte simple și coerente pe teme de interes
4.3 Manifestarea interesului pentru calitatea redactării
1.1 Identificarea sensului global al unor mesaje și dialoguri uzuale, clar articulate
1.2 Identificarea semnificaţiei unor schimburi verbale uzuale și clar articulate, în situaţia în care interlocutorul oferă ajutor pentru a facilita înţelegerea
1.3 Manifestarea curiozităţii faţă de unele elemente specifice spaţiului cultural al limbii studiate
2.3 Exprimarea preferinţelor
2.4 Manifestarea disponibilităţii pentru participarea la dialog
3.2 Extragerea informaţiilor dintr-un text scurt, însoţit de ilustraţii
3.3 Identificarea informaţiilor din mesaje scrise simple de la prieteni sau de la colegi
3.4 Manifestarea curiozităţii pentru lectura de orientare
4.2 Descrierea unor aspecte ale vieţii cotidiene (oameni, locuri, școală, familie, hobby-uri), folosind propoziţii scurte
4.3 Manifestarea disponibilităţii pentru schimbul de mesaje scrise simple
1.1 Identificarea informaţiilor esenţiale din fragmente scurte înregistrate, referitoare la aspecte cotidiene previzibile, atunci când se vorbește rar și clar
1.2 Identificarea semnificaţiei generale a mesajelor orale curente, clar și rar articulate
1.3 Identificarea unor elemente culturale specifice limbii studiate
3.1 Identificarea informaţiilor necesare din liste sau din texte funcţionale simple (pliante, meniuri, orare, reclame)
3.2 Extragerea informaţiilor dintr-un text clar structurat (articole de ziar/digitale simple, broșuri), în care numerele și numele joacă un rol important
3.4 Manifestarea disponibilităţii pentru informare prin lectură
1.1 Identificarea informaţiilor principale din știrile prezentate la TV/ materiale înregistrate, referitoare la diferite evenimente, atunci când comentariul este ilustrat prin imagini
1.2 Identificarea detaliilor din mesaje și interacţiuni pe subiecte previzibile când locutorii / interlocutorii vorbesc clar și rar
1.3 Identificarea unor elemente comune culturii proprii și culturii studiate
2.1 Prezentarea unor planuri / expunerea unor intenţii și proiecte de viitor
2.4 Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de participarea la dialog și exprimarea în public
3.1 Extragerea informaţiilor necesare pe baza lecturii unor instrucţiuni de utilizare, regulamente
3.2 Selectarea de informaţii din texte pe teme din viaţa cotidiană
3.3 Identificarea informaţiilor dintr-o scrisoare personală simplă / e-mail în vederea redactării unui răspuns
3.4 Căutarea de surse adecvate de lectură și de informare
4.1 Elaborarea unui mesaj simplu de prezentare pentru un profil personal
4.2 Relatarea pe scurt a unei întâmplări utilizând cuvinte de legătură pentru a marca ordinea cronologică
4.3 Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de participarea la schimbul de mesaje scrise
1.1 Selectarea principalelor idei din programe TV/ înregistrări audio-video pe teme familiare, dacă se vorbește relativ rar și cu claritate
1.2 Identificarea semnificaţiei dintr-o conversaţie obișnuită de zi cu zi atunci când interlocutorii reformulează sau repetă la cerere anumite cuvinte/ expresii
1.3 Manifestarea interesului pentru cunoașterea unor personalităţi și evenimente culturale
2.1 Relatarea unei întâmplări / a unor experienţe personale
2.2 Participarea la scurte conversaţii în contexte obișnuite, asupra unor subiecte generale
2.3 Exprimarea unei sugestii sau a unei reacţii la o propunere în cadrul unui dialog informal
2.4 Manifestarea interesului pentru calitatea exprimării/ interacţiunii
3.1 Deducerea din context a semnificaţiei cuvintelor necunoscute
3.2 Identificarea aspectelor principale din articole scurte pe teme familiare și de actualitate
3.3 Identificarea sensului global al unor articole sau interviuri
3.4 Manifestarea interesului pentru înţelegerea diferitelor tipuri de texte
4.1 Redactarea unei scrisori / unui mesaj digital folosind expresii de adresare, de cerere, de invitare și de mulţumire
4.2 Redactarea de texte simple și coerente pe teme de interes
4.3 Manifestarea interesului pentru calitatea redactării
1.1 Extragerea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme, ca surse pentru identificarea caracteristicilor unor sisteme biologice, a unor procese și fenomene
1.2 Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare pe baza unor fișe de lucru date
2.1 Organizarea informațiilor științifice după un plan dat
2.2 Utilizarea adecvată a terminologiei specifice biologiei în comunicarea orală și scrisă
3.1 Identificarea caracteristicilor sistemelor biologice pe baza modelelor
3.2 Utilizarea unor algoritmi cunoscuți în investigarea lumii vii
4.1 Utilizarea achizițiilor din domeniul biologiei în viața cotidiană
4.2 Recunoașterea consecințelor activităților umane și ale propriului comportament asupra mediului înconjurător
1.1 Selectarea unor texte, filme, tabele, desene, scheme, grafice, diagrame ca surse pentru extragerea unor informații referitoare la unele procese, fenomene și sisteme biologice
1.2 Realizarea independentă a unor activități de investigare pe baza unor fișe de lucru date
1.3 Colaborarea în echipă pentru îndeplinirea sarcinilor de explorare a sistemelor vii
2.1 Organizarea informațiilor științifice după un plan propriu
2.2 Realizarea de produse de prezentare a informațiilor sub formă de modele, forme grafice, texte, produse artistice, cu mijloace TIC, utilizând adecvat terminologia specifică biologiei
3.1 Interpretarea diverselor modele ale unor sisteme biologice
3.2 Aplicarea unor algoritmi selectați adecvat în investigarea lumii vii
4.1 Transferarea achizițiilor din domeniul biologiei în contexte noi
4.2 Identificarea relaţiilor dintre propriul comportament şi starea de sănătate
1.1 Sistematizarea informațiilor din texte, filme, tabele, desene, scheme, utilizate ca surse pentru explorarea unor sisteme biologice, a unor procese și fenomene
1.2 Realizarea independentă a unor activități de investigare pe baza unor fișe de lucru elaborate de elev
2.1 Interpretarea contextualizată a informațiilor științifice
2.2 Expunerea, în cadrul unui grup, a informațiilor prezentate sub formă de modele, grafice, texte, produse artistice, cu mijloace TIC, utilizând adecvat terminologia specifică biologiei
3.1 Realizarea unor modele ale sistemelor biologice
3.2 Elaborarea unor algoritmi pentru realizarea unei investigații
4.1 Conceperea unor măsuri de menținere și promovare a unui stil de viață sănătos
4.2 Interpretarea relațiilor dintre propriul comportament și starea de sănătate
1.1 Analiza critică a informațiilor extrase din texte, filme, tabele, desene, scheme, grafice, diagrame, utilizate ca surse de informare
1.2 Realizarea unor activități de investigare proiectate independent
2.1 Formularea de predicții referitoare la diferite fenomene și procese naturale pe baza concluziilor investigației
2.2 Susținerea argumentată a punctului de vedere, utilizând adecvat terminologia specifică biologiei
3.1 Rezolvarea unor situații problemă utilizând argumente și modele adecvate
3.2 Identificarea de soluții noi/alternative pentru rezolvarea unor situații problemă
4.1 Participarea activă la acţiuni de conservare şi ocrotire a mediului înconjurător, de adoptare a unui stil de viață sănătos
4.2 Evaluarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății proprii și a stării mediului
1.1 Explorarea proprietăţilor şi fenomenelor fizice în cadrul unor investigaţii simple
1.2 Folosirea unor metode de înregistrare şi reprezentare a datelor experimentale
1.3 Formularea unor concluzii simple pe baza datelor experimentale obţinute în cadrul investigaţiilor ştiinţifice
2.1 Identificarea în natură și în aplicații tehnice uzuale a fenomenelor fizice studiate
2.2 Descrierea calitativă a unor fenomene fizice simple identificate în natură și în aplicații tehnice uzuale
2.3 Respectarea regulilor stabilite pentru protecția propriei persoane, a celorlalți și a mediului în timpul utilizării diferitelor instrumente, aparate, dispozitive
3.1 Extragerea de date şi informaţii ştiinţifice relevante din observaţii proprii
3.2 Organizarea datelor experimentale în diferite forme simple de prezentare
3.3 Formularea unor concluzii simple cu privire la datele obţinute şi la evoluţia propriei experienţe de învăţare
4.1 Utilizarea unor mărimi fizice și a unor principii, teoreme, legi, modele fizice pentru a răspunde la întrebări/probleme care necesită cunoaștere factuală
4.2 Folosirea unor modele simple în rezolvarea de probleme simple / situaţii problemă experimentale
1.1 Explorarea proprietăţilor şi fenomenelor fizice în cadrul unor investigaţii simple proiectate dirijat
1.2 Utilizarea unor metode simple de înregistrare, de organizare şi prelucrare a datelor experimentale şi teoretice
1.3 Formularea unor concluzii argumentate pe baza dovezilor obţinute în investigaţia ştiinţifică
2.1 Încadrarea în clasele de fenomene fizice studiate a fenomenelor fizice simple identificate în natură şi în diferite aplicaţii tehnice
2.2 Explicarea calitativă şi cantitativă, utilizând limbajul ştiinţific adecvat, a unor fenomene fizice simple identificate în natură şi în diferite aplicaţii tehnice
2.3 Identificarea independentă a riscurilor pentru propria persoană, pentru ceilalți și pentru mediu asociate utilizării diferitelor instrumente, aparate, dispozitive
3.1 Extragerea de date şi informaţii ştiinţifice relevante din observaţii proprii şi/sau surse bibliografice recomandate
3.2 Organizarea datelor experimentale/ştiinţifice în forme simple de prezentare
3.3 Evaluarea critică a datelor obţinute şi a evoluţiei propriei experienţe de învăţare
4.1 Utilizarea unor mărimi și a unor principii, teoreme, legi, modele fizice pentru a răspunde la întrebări/probleme de aplicare
4.2 Folosirea unor modele simple în rezolvarea de probleme/situaţii problemă experimentale/teoretice
1.1 Explorarea proprietăţilor şi fenomenelor fizice în cadrul unor investigaţii ştiinţifice diverse (experimentale/ teoretice)
1.2 Folosirea unor metode şi instrumente pentru înregistrarea, organizarea şi prelucrarea datelor experimentale şi teoretice
1.3 Sintetizarea dovezilor obținute din investigații științifice în vederea susţinerii cu argumente a unei explicații/generalizări
2.1 Încadrarea în clasele de fenomene fizice studiate a fenomenelor fizice complexe identificate în natură şi în diferite aplicaţii tehnice
2.2 Explicarea de tip cauză - efect, utilizând un limbaj științific adecvat, a unor fenomene fizice simple identificate în natură și în diferite aplicații tehnice
2.3 Prevenirea unor posibile efecte negative asupra oamenilor și/sau asupra mediului ale unor fenomene fizice și/sau aplicații în tehnică ale acestora
3.1 Extragerea de date științifice relevante din observații proprii și/sau din diverse surse
3.2 Organizarea datelor experimentale, ştiinţifice în diferite forme de prezentare
3.3 Evaluarea critică autonomă a datelor obţinute şi a evoluţiei propriei experienţe de învăţare
4.1 Utilizarea unor mărimi și a unor principii, teoreme, legi, modele fizice pentru a răspunde argumentat la probleme/situații-problemă de aplicare și/sau de raționament
4.2 Folosirea unor modele simple din diferite domenii ale fizicii în rezolvarea de probleme simple/situaţii problemă
1.1 Utilizarea termenilor geografici în contexte diferite
1.2 Descrierea unor elemente, fenomene sau procese geografice observate direct sau indirect
2.1 Utilizarea tehnicilor de orientare pe hartă/teren
2.2 Relaţionarea scării de proporţie cu realitatea geografică
2.3 Citirea reprezentărilor grafice şi cartografice simple
3.1 Descrierea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi tehnologii
3.2 Precizarea legăturilor dintre realitatea geografică şi fenomene din domeniul ştiinţe şi tehnologii
3.3 Descrierea diversităţii naturale a realităţii geografice realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare
4.1 Utilizarea metodelor simple de investigare
4.2 Ordonarea elementelor geografice după anumite criterii
4.3 Aplicarea cunoştinţelor şi a abilităţilor dobândite în contexte noi/situaţii reale de viaţă
1.1 Precizarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor geografici
1.2 Descrierea relaţiilor dintre elementele şi fenomenele geografice utilizând termeni specifici
2.1 Poziţionarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice
2.2 Ordonarea spaţială şi/sau cronologică a elementelor, fenomenelor şi proceselor geografice după criterii date
2.3 Utilizarea informaţiilor oferite de suporturile cartografice, grafice şi alte materiale vizuale în contexte/situaţii diferite
3.3 Prezentarea diversităţii naturale, umane şi culturale realizând corelaţii interdisciplinare
3.4 Descrierea patrimoniului local, naţional, european şi mondial utilizând diverse surse
4.1 Construirea unui demers investigativ dirijat
4.2 Caracterizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor după un algoritm dat
4.3 Compararea elementelor, fenomenelor şi proceselor după caracteristicile geografice
1.1 Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici identificaţi în contexte diferite
1.2 Elaborarea unui text pe o temă geografică dată, utilizând termeni daţi
2.1 Localizarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice
2.2 Interpretarea fenomenelor şi proceselor geografice pe baza reprezentărilor grafice şi cartografice
2.3 Corelarea elementelor şi fenomenelor geografice date prin raportare la suporturi grafice şi cartografice
3.1 Ierarhizarea elementelor cu caracter geografic cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS şi al elementelor din matematică şi ştiinţe
3.3 Explicarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii geografice realizând corelaţii interdisciplinare
3.4 Prezentarea patrimoniului mondial utilizând diverse surse
4.1 Utilizarea unor metode de investigare
4.2 Ierarhizarea unor elemente, fenomene și procese după caracteristicile lor geografice
4.3 Explicarea relaţiilor între grupuri de elemente, fenomene şi procese ale mediului geografic
4.4 Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic
1.1 Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene şi structuri geografice
1.2 Prezentarea structurată a informaţiei geografice
2.1 Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat
2.2 Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi cartografice
2.3 Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/sau suporturilor date
3.3 Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii geografice realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare
4.2 Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea observată direct sau indirect
4.3 Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm dat
1.1 Ordonarea pe criterii cronologice a faptelor/proceselor istorice
1.2 Identificarea diferenţelor temporale dintre evenimente şi procese istorice
1.3 Localizarea în timp si in spaţiu a faptelor şi/sau a proceselor istorice
2.1 Folosirea termenilor de specialitate în descrierea unui eveniment/proces istoric
2.2 Relatarea unui eveniment/proces istoric, utilizând informaţii din surse istorice
2.3 Stabilirea de asemănări şi deosebiri referitoare la evenimente/procese istorice, pe baza unor surse diferite
3.1 Asumarea de roluri în grupuri de lucru
3.2 Descrierea rolului unor personalităţi în desfăşurarea evenimentelor istorice
4.1 Folosirea unor tehnici de învăţare în rezolvarea sarcinilor de lucru
4.2 Utilizarea resurselor multimedia în scopul învăţării
1.1 Localizarea în spaţiu a lumii cunoscute în diferite perioade istorice
1.2 Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele şi procesele istorice
2.1 Utilizarea adecvată a termenilor istorici/limbajului de specialitate în prezentarea unui fapt/proces istoric
2.2 Utilizarea gândirii critice în analiza surselor de informare
2.3 Identificarea elementelor de cauzalitate prezente în surse variate
3.1 Utilizarea dialogului intercultural
3.3 Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane
4.1 Utilizarea informaţiilor cu ajutorul resurselor multimedia
4.2 Asumarea critică a unui set de valori recunoscute social
1.1 Utilizarea coordonatelor de timp şi spaţiu în prezentarea faptelor şi proceselor istorice
1.2 Compararea faptelor/proceselor istorice din perspectivă temporală şi spaţială
2.1 Folosirea surselor istorice în vederea descoperirii elementelor de continuitate şi schimbare în procesele istorice
2.2 Explorarea surselor istorice prin utilizarea instrumentelor specifice gândirii critice
3.1 Determinarea relaţiilor dintre personalităţile şi grupurile umane în desfăşurarea faptelor istorice
3.2 Prezentarea unor elemente de continuitate şi schimbare în evoluţia sistemului de valori
4.1 Realizarea unor proiecte individuale sau de grup prin utilizarea resurselor multimedia
4.2 Aplicarea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează cooperarea, disciplina şi perseverenţa
4.3 Folosirea perspectivelor multiple şi a capacităţilor de analiză critică pentru luarea deciziilor pe bază de argumente şi dovezi pertinente
1.1 Utilizarea coordonatelor de timp şi spaţiu în rezolvarea unor situaţii-problemă
1.2 Analizarea faptelor istorice utilizând coordonate spaţio-temporale în contexte diferite
2.1 Prezentarea unei teme istorice prin valorificarea informaţiilor oferite de diverse surse
2.2 Argumentarea unei opinii referitoare la un fapt istoric prin utilizarea informaţiilor provenite din diferite surse
3.1 Valorificarea experienţelor istorice oferite de acţiunea personalităţilor/grupurilor în contexte istorice variate
3.2 Realizarea de proiecte care promovează diversitatea socio-culturală
4.1 Realizarea unor investigaţii istorice prin utilizarea resurselor multimedia
4.2 Iniţierea, dezvoltarea şi aplicarea de proiecte individuale şi de grup valorificând diverse experienţe istorice
4.3 Adaptarea perspectivelor transdisciplinare în abordarea unor probleme sensibile şi controversate în istorie şi în viaţa cotidiană
1.1 Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a intenţiilor de comunicare explicite şi/sau a comportamentelor care exprimă emoţii din texte narative, monologate sau dialogate
1.3 Identificarea unor elemente paraverbale şi nonverbale, în funcţie de situaţia de comunicare
2.1 Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
2.2 Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse
2.4 Manifestarea interesului și focalizarea atenţiei în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
4.1 Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea corectă a intenţiilor comunicative
4.2 Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor comunicative
4.3 Monitorizarea propriei pronunţii şi scrieri şi a pronunţiei şi scrierii celorlalţi, valorificând achiziţiile fonetice de bază
4.4 Respectarea normelor ortografice şi ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale şi sintactico-morfologice în interacţiunea verbală
5.1 Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi
5.2 Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
1.1 Rezumarea, pe baza informaţiilor explicite şi implicite, a unor pasaje din diverse tipuri de texte orale narative, monologate şi dialogate
1.2 Prezentarea unor informaţii, idei, sentimente şi puncte de vedere în texte orale, participând la discuţii pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ascultate
2.1 Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.3 Prezentarea unor răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte diverse
2.4 Manifestarea preocupării de a înţelege diverse tipuri de texte citite
4.1 Utilizarea structurilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea corectă şi precisă a intenţiilor comunicative
4.3 Valorificarea achiziţiilor fonetice de bază, în realizarea propriei pronunţii şi scrieri şi pentru evaluarea pronunţiei şi scrierii celorlalţi, prin raportarea la normă, cu scopul corectării erorilor în comunicare
4.4 Utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării, prin raportarea la normă
5.2 Analiza unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare
2.1 Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.3 Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
2.4 ezvoltarea competenţei de lectură prin diversificarea activităţilor consacrate cărţii
3.1 Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și selectarea unor structuri adecvate intenţiei de comunicare
4.1 Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative complexe
4.2 Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale şi semantice cu cele sintactice şi morfologice din limba română standard
4.4 Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală
4.5 Dezvoltarea gândirii logice şi analogice, prin valorificarea competenţei lingvistice, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii
5.2 Compararea unor elemente privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare
1.1 Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezentarea aceleiaşi teme în texte diferite, în vederea evaluării informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative
1.5 Corectarea comportamentelor şi a atitudinilor comunicative ineficiente sau inadecvate în activităţi de comunicare
2.1 Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.2 Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
4.1 Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
4.3 Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne
4.4 Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
5.1 Exprimarea unui punct de vedere față de valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, identificate în cărțile citite
5.2 Argumentarea unui punct de vedere privitor la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare
1.1 Identificarea părților componente ale unui robot și a modului de funcționarea a acestora
1.2 Explicarea modului de funcționare a sistemelor mecatronice care intră în componența roboților
2.1 Experimentarea unor algoritmi de acționare a mecanismelor unui robot, pentru mișcarea în spațiu
2.2 Implementarea algoritmilor în diferite medii de dezvoltare, pentru programarea roboților
3.1 Integrarea cunoștințelor de matematică, fizică și informatică în scopul proiectării și construirii de roboți
3.2 Realizarea în echipă a unor proiecte STEM, utilizând roboți pe baza unui microcontroler
-- Orice...
Domeniu de conținut
-- Orice...
Numere
Numere. Organizarea datelor
Geometrie
Mulțimi. Numere
Numere. Organizarea datelor și probabilități
Algebră
Organizarea datelor
Funcții. Organizarea datelor și probabilități
Chimia și viața. Substanțele în natură
Atom. Element chimic. Compuși chimici
Calcule pe baza formulei chimice
Transformări chimice ale substanțelor
Calcule stoechiometrice pe baza ecuațiilor reacțiilor chimice
Importanța chimiei în viața noastră
Elemente de arhitectură a unui sistem de calcul
Tipuri de dispozitive: de intrare, de ieșire, de intrare-ieșire, de stocare a datelor
Internet
Editoare grafice
Algoritmi
Prezentări
Editor de texte
Limbaj de programare
Calcul tabelar
Suporturi de învățare
Sugestii de contexte de comunicare/ vocabular
Gramatică funcțională (acte de vorbire / funcții ale limbii, inclusiv convenții socio-culturale)
Viețuitoarele în mediul lor de viață
Funcțiile fundamentale ale viețuitoarelor
Noțiuni generale privind ereditatea și variabilitatea la om
Evoluționism
Sănătatea omului și a mediului
Introducere
Concepte de bază în fizică
Fenomene mecanice
Fenomene termice
Fenomene electrice și magnetice
Fenomene optice
Concepte și modele matematice de studiu în fizică
Fenomene mecanice Interacțiuni
Fenomene mecanice. Lucrul mecanic. Energie
Fenomene mecanice Echilibrul corpurilor
Fenomene mecanice Statica fluidelor
Fenomene mecanice Unde mecanice - sunetul
Extindere: Energia și viața
Terra – o planetă a Universului
Terra – o planetă în mișcare
Terra – o planetă în transformare
Zonele naturale ale Terrei
Cunoașterea lumii în care trăim
Antroposfera - omul și activitățile umane
Europa - identitate geografică
Europa în lumea contemporană
Asia
Africa
America de Nord și America de Sud
Australia și Oceania. Antarctica
Elemente de geografia mediului înconjurător
Poziția geografică
Relieful României
Clima, apele, vegetația, fauna și solurile
Populația, așezările omenești și organizarea administrativ-teritorială
Activitățile economice
Alfabetul istoriei - reconstituirea trecutului
Preistoria
Orientul Antic
Civilizația greacă și sinteza elenistică
Lumea romană
Geto-dacii
Lumea islamică
Europa medievală
Călători și călătorii – Europa și Lumea Nouă
Geneza spiritului modern
Spre o nouă societate
Secolul naționalitaților
Lumea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea
Perioada interbelică: o lume în schimbare
Lumea în război
Lumea postbelică
Preistoria în spațiul românesc
Etnogeneza românească
Evul Mediu românesc
Modernitatea timpurie
Lumea românească până la jumătatea secolului al XIX-lea
România modernă
România secolelor XX/XXI
Normele de ergonomie, etică, securitate și protecție a activității în mediul online
Tipuri de roboți
Elemente de arhitectură a unui sistem de tip robot – partea hardware
Programarea roboților – partea software
Roboți aplicativi
COMUNICARE ORALĂ
LECTURĂ
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
REDACTARE
-- Orice...
Conținuturi
-- Orice...
Numere naturale. Operații cu numere naturale
Numere naturale. Divizibilitatea numerelor naturale
Fracții ordinare
Fracții zecimale
Elemente de geometrie și unități de măsură
Mulțimi. Mulțimiea numerelor naturale
Rapoarte. Proporții
Mulțimea numerelor întregi
Mulțimea numerelor raționale
Noțiuni geometrice fundamentale
Triunghiul
Mulțimea numerelor reale
Ecuații și siteme de ecuații liniare
Elemente de organizare a datelor
Patrulaterul
Cercul
Asemănarea triunghiurilor
Relații metrice în triunghiul dreptunghic
Intervale de numere reale. Inecuații în ℝ
Calcul algebric în ℝ
Funcții
Elemente ale geometriei în spațiu
Arii și volume ale unor corpuri geometrice
Chimia, știință a naturii
Aerul. Apa. Solul
Laboratorul de chimie
Atomul
Tabelul Periodic al elementelor
Ioni
Molecule
Valența
Substanțe chimice
Identificarea unor acizi și baze cu ajutorul indicatorilor. Scala de pH.
Mol. Masă molară
Calcule pe baza formulei chimice a unei substanțe
Reacții chimice. Ecuații chimice
Tipuri de reacții chimice. Reacția de combinare
Tipuri de reacții chimice. Reacția de descompunere
Tipuri de reacții chimice. Reacția de substituție
Tipuri de reacții chimice. Reacția de schimb
Calcule stoechiometrice pe baza ecuațiilor reacțiilor chimice
Combustibili
Arderea – proces exoterm
Impactul produșilor de ardere asupra mediului și asupra organismului uman
Materiale de construcții
Descompunerea carbonatului de calciu-proces endoterm
Aplicații ale unor reacții de neutralizare
Importanța ionilor metalici în organismele vii
îngrășăminte chimice
Reciclarea deșeurilor
Structura generală a unui sistem de calcul
Rolul componentelor hardware ale unui sistem de calcul
Dispozitive de intrare: exemple, rol, mod de utilizare
Dispozitive de ieșire: exemple, rol, mod de utilizare
Dispozitive de intrare-ieșire: exemple, rol, mod de utilizare
Dispozitive de stocare a datelor: exemple de dispozitive de stocare a datelor
Dispozitive de stocare a datelor: unități de măsură pentru capacitatea de stocare (bit, byte, kilobyte, megabyte, gigabyte, terabyte, petabyte etc.)
Serviciul World Wide Web: navigarea pe Internet;
Serviciul World Wide Web: căutarea informațiilor pe Internet utilizând motoare de căutare;
Serviciul World Wide Web: salvarea informațiilor de pe Internet
Drepturi de autor
Siguranța pe Internet
Rolul unui editor grafic
Noțiunea de algoritm
Proprietăți ale algoritmilor
Clasificarea datelor cu care lucrează algoritmii în funcție de rolul acestora (de intrare, de ieșire, de manevră)
Constante și variabile
Expresii (operatori aritmetici, relaționali, logici; evaluarea expresiilor)
Structura secvențială (liniară)
Structura alternativă (decizională)
Modalități de reprezentare a structurilor secvențiale și alternative prin blocuri grafice
Elemente de interfață a unei aplicații de realizare a prezentărilor
Operații de gestionare a prezentărilor: creare, deschidere, expunere, salvare în diverse formate, închidere
Structura unei prezentări: diapozitive, obiecte utilizate în prezentări (casete de text, imagini importate, forme, sunete, tabele, legături)
Operații de editare a unei prezentări: inserare, copiere, mutare, ștergere a unui diapozitiv/obiect
Efecte de animație
Efecte de tranziție
Modalități de expunere a unei prezentări
Etapele unui exercițiu algoritmic utilizând aplicația aleasă
Structura repetitivă condiționată anterior
Structura repetitivă condiționată posterior
Structura repetitivă cu contor
Modalități de reprezentare a structurilor repetitive prin blocuri grafice
Măsuri de siguranță în utilizarea Internetului (de exemplu, utilizarea programelor de tip antivirus)
Protecția datelor personale în comunicarea prin Internet(de exemplu, construcția și protejarea parolelor, identitatea virtuală) Poșta electronică (email): conturi, adresă de poștă electronică, structura unui mesaj transmis prin poșta electronică
Instrumente de bază ale unei aplicații de realizare a documentelor
Operații pentru gestionarea unui document: creare, deschidere,
vizualizare, salvare, închidere
Operații de editare într-un document: copiere, mutare, ștergere
Operații de formatare a unui document: text, imagine, tabel, pagină
Reguli generale de tehnoredactare și estetică a paginii tipărite
Facilități ale mediului de dezvoltare pentru un limbaj de programare: editare, rulare și depanare
Structura programelor
Vocabularul limbajului
Date numerice
Operații de citire și afișare a datelor
Instrucțiuni/comenzi pentru implementarea în limbaj de programare a structurii liniare
Instrucțiuni/comenzi pentru implementarea în limbaj de programare a structurii alternative
Instrucțiuni/comenzi pentru implementarea în limbaj de programare a structurilor repetitive
Elemente de interfață ale unei aplicații de calcul tabelar
Structura unui registru de calcul (foaie de calcul, coloană, rând, celulă, adresă de celulă)
Operații cu un registru de calcul (deschidere, închidere, salvare, creare)
Operații cu foi de calcul (accesare, redenumire)
Operații de editare (selectare, copiere, mutare, ștergere)
Operații de formatare a rândurilor/coloanelor
Operații de formatare a celulelor (aliniere conținut, borduri, culori de umplere, stiluri predefinite)
Tipuri de date: numeric, text, dată calendaristică
Sortarea crescătoare/descrescătoare a datelor dintr-un tabel după unul sau mai multe criterii
Formule de calcul care utilizează operatori aritmetici (+, -,*, /)
Funcții specifice aplicației de calcul tabelar pentru sumă, maxim, minim, medie aritmetică și decizie
Grafice: tipuri de grafice
Șir de valori (noțiuni introductive)
Operații cu șiruri de valori: citire, afișare, parcurgere
Algoritmi de bază pentru șiruri de valori: numărare, sumă /produs, minim/maxim, verificare a unei proprietăți.
Semne și indicatoare curente (locuri publice)
Anunțuri sau mesaje scrise în locuri publice
Domenii de prioritate imediată: propria persoană, cumpărături, activități curente, timp liber, preferințe, relații sociale
Personaje preferate
Orașe și locuri din spațiul cultural respectiv
Sărbători naționale
A relata la timpul prezent
A participa la schimburi verbale orale/ scrise simple
Documente autentice: afișe publicitare, pliante turistice, extrase din reviste pentru copii, benzi desenate
Prospecte, orare, broșuri, formulare, meniuri, rețete culinare, instrucțiuni de securitate, inclusiv în format digital
Clipuri youtube, clipuri audio-video pe tematici culturale, articole de ziar scurte și simple, inclusiv în format digital
Scurte fragmente de literatură pentru copii, adaptate nivelului A1
Persoane celebre: sportivi, exploratori, artiști
Activități de interes: muzică, sport, sporturi extreme, protecția animalelor/ protecția mediului
Tradiții și obiceiuri specifice
țări, mijloace de transport
Numere/ date
A descrie activități
A relata activități simple la timpul trecut
A dialoga pe teme cunoscute
A compara
Scurte articole de tip informativ: știri/ prognoze meteo
Pagini internet/ vlog/ diverse aplicații video
Scurte fragmente de literatură pentru copii, adaptate nivelului A2
Evenimente culturale
Obiective și hărți turistice
Curiozități din istorie
Viață sănătoasă/ stil de viață sănătos/ sport/ alimentație sănătoasă
Profilul personal
Viața cotidiană
A face planuri
A relata la timpul trecut
A situa în timp
A participa la conversații pe subiecte cunoscute/ de interes
A redacta mesaje simple în interacțiune
înregistrări audio/ video pe teme familiare/ interviuri
Texte multimodale (informativ, descriptiv, narativ)
Scurte fragmente de literatură pentru copii, adaptate nivelurilor A2 și A2+
Cultura tinerilor
Probleme ale tinerilor – violența pe internet
Monumente celebre
Aspecte de istorie/ geografie
A redacta o scrisoare personală scurtă
A exprima opinii favorabile/defavorabile
A face / a accepta / a refuza o invitație
A descrie persoane, locuri, obiecte în termeni simpli
A propune / a sugera
Domenii de prioritate imediată: propria persoană, cumpărături, activități curente, timp liber, preferințe, relații sociale
Personaje preferate
Orașe și locuri din spațiul cultural respectiv
Sărbători naționale
A cere și a oferi informații
A cere scuze
A da un ordin
A exprima preferințe
A descrie persoane, locuri
A relata la timpul prezent
A participa la schimburi verbale orale/ scrise simple
Documente autentice: afișe publicitare, pliante turistice, extrase din reviste pentru copii, benzi desenate
Prospecte, orare, broșuri, formulare, meniuri, rețete culinare, instrucțiuni de securitate, inclusiv în format digital
Invitații
Clipuri youtube, clipuri audio-video pe tematici culturale, articole de ziar scurte și simple, inclusiv în format digital
Scurte fragmente de literatură pentru copii, adaptate nivelului A1
Persoane celebre: sportivi, exploratori, artiști
Activități de interes: muzică, sport, sporturi extreme, protecția animalelor/ protecția mediului
țări, mijloace de transport
A descrie activități
A exprima acordul/ dezacordul
A relata activități simple la timpul trecut
A dialoga pe teme cunoscute
A face invitații
A relata activități simple la timpul viitor
A compara
Scurte articole de tip informativ: știri/ prognoze meteo
Scrisori personale scurte
Pagini internet/ vlog/ diverse aplicații video
Scurte fragmente de literatură pentru copii, adaptate nivelului A2
Obiective și hărți turistice
Curiozități din istorie
Viață sănătoasă/ stil de viață sănătos/ sport/ alimentație sănătoasă
Profilul personal
Viața cotidiană
A exprima intenții
A relata la timpul trecut
A da instrucțiuni simple
Programe TV, documentare, filme (de exemplu: biografice)
înregistrări audio/ video pe teme familiare/ interviuri
Texte multimodale (informativ, descriptiv, narativ)
Scurte fragmente de literatură pentru copii, adaptate nivelurilor A2 și A2+
Cultura tinerilor
Monumente celebre
Personalități din lumea științei/ a artei
Aspecte de istorie/ geografie
A prezenta /a redacta texte simple la timpul trecut
A exprima condiții
A redacta o scrisoare personală scurtă
A exprima opinii favorabile/defavorabile
A face / a accepta / a refuza o invitație
A descrie persoane, locuri, obiecte în termeni simpli
A propune / a sugera
Laboratorul de biologie – metode și instrumente de investigare a mediului înconjurător
Viețuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat. Ecosistem (biotop, biocenoză)
Viețuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat. Factorii de mediu și variația lor
Viețuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat. Specii reprezentative: exemple, adaptările lor la mediul de viață
Viețuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat. Relații între viețuitoare: de hrănire (categorii trofice, lanțuri trofice); de reproducere; de apărare
Viețuitoarele din mediul apropiat și mai îndepărtat. Importanța viețuitoarelor pentru natură și om
Alte medii de viață din țara noastră (peștera, Delta Dunării - Rezervație a Biosferei, Marea Neagră) și din alte zone ale planetei
Grupe de viețuitoare: bacterii, protiste, ciuperci, plante (mușchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme), animale (spongieri, celenterate, viermi, moluște, artropode, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere) – caractere generale
Organismul – un tot unitar. Organismul unei plante superioare (organe, țesuturi, celule)
Organismul – un tot unitar. Organismul unui mamifer și al omului (sisteme de organe, organe, țesuturi, celule)
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Hrănirea. Fotosinteza, frunza – rolul cloroplastelor și al stomatelor, influența factorilor de mediu, importanța fotosintezei în natură
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Hrănirea. Sistemul digestiv și digestia la om.
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Hrănirea. Adaptări ale digestiei și organelor digestive la diferite vertebrate în funcție de regimul de hrană; alte tipuri de hrănire în lumea vie: saprofită și parazită, plante carnivore
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Respirația - proces prin care se obține energie (respirația aerobă și anaerobă - fermentația)
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Respirația la plante, frunza - rolul stomatelor în schimbul de gaze, influența factorilor externi și interni
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Sistemul respirator și respirația la om
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Respirația în medii de viață diferite (traheală - insecte, cutanată - amfibieni, branhială – pești, pulmonară - păsări)
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Circulația. Absorbția și circulația sevei brute și a sevei elaborate, rădăcina și tulpina - rolul perișorilor absorbanți și al vaselor conducătoare, influența factorilor de mediu
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Circulația. Mediul intern, sângele – componente și rolul lor, importanța vaccinării, grupe sangvine
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Circulația. Sistemul circulator și circulația la om
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Circulația. Particularități ale circulației la vertebrate (inima și tipuri de circulație), animale cu temperatura sângelui variabilă/constantă
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Excreția. Transpirația la plante, frunza - rolul stomatelor, influența factorilor de mediu
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Excreția. Sistemul excretor și excreția la om
Funcțiile de nutriție în lumea vie. Excreția. Adaptări ale excreției la medii de viață diferite (terestru, acvatic dulcicol, acvatic marin)
Relații între funcțiile de nutriție
Elemente de igienă și de prevenire a îmbolnăvirilor
Funcțiile de relație. Sensibilitatea și mișcarea la plante
Funcțiile de relație. Sistemul nervos la om: clasificare; alcătuire, funcții (encefalul, măduva spinării, nervii); neuronul - alcătuire și proprietăți
Funcțiile de relație. Organele de simț la om (ochi, ureche, nas, limbă, piele) - alcătuire, funcții
Funcțiile de relație. Particularități ale sensibilității la vertebrate
Funcțiile de relație. Glandele endocrine la om (hipofiză, tiroidă, pancreas endocrin, suprarenale) - localizare, principalii hormoni și efectele lor, disfuncții endocrine
Funcțiile de relație. Sistemul locomotor la om
Funcțiile de relație. Adaptări ale locomoției la diferite medii de viață (acvatic, terestru, aerian)
Integrarea funcțiilor de relație
Elemente de igienă și de prevenire a îmbolnăvirilor (igiena vieții intelectuale, a organelor de simț și a sistemului locomotor)
Funcția de reproducere. Reproducerea la plantele cu flori (structura și funcțiile florii la angiosperme, fructul, sămânța, germinația semințelor, creșterea și dezvoltarea plantelor)
Funcția de reproducere. înmulțirea vegetativă la plante, înmulțirea prin spori, înmulțirea prin înmugurire la drojdii, înmulțirea la bacterii
Funcția de reproducere. Modificări hormonale, somatice, afectiv-emoționale și comportamentale la vârsta pubertății. Reproducerea și sistemul reproducător la om. Autocunoaștere și responsabilitate în concepție și contracepție
Funcția de reproducere. Particularități ale reproducerii sexuate la vertebrate: pești - fecundația externă; amfibieni - dezvoltarea cu metamorfoză; reptile – fecundația internă, oul; păsări - fecundația internă, oul; comportamente de reproducere
Elemente de igienă și de prevenire a îmbolnăvirilor sistemului reproducător la om, infecții cu transmitere sexuală
Mecanisme de autoreglare: Feed-back, termoreglare, bioritmuri
Ereditatea și variabilitatea
Materialul genetic: noțiuni generale despre cromozomi, gene, ADN, cariotip (număr cromozomi, autozomi, heterozomi)
Transmiterea materialului genetic: rolul gameților și al fecundației, caractere dominante și recesive, transmiterea ereditară a unor caractere normale și patologice, factori mutageni și consecințele mutațiilor
Teorii despre originea și evoluția vieții
Dovezi ale evoluției (directe și indirecte)
Factori ai evoluției (ereditatea, variabilitatea, suprapopulația, lupta pentru existență, selecția naturală)
Evoluția omului
Calitatea aerului, a apei și a solului
Boli influențate de factori de mediu și de propriul comportament: alergii, astm, boli nutriționale, cancer (de piele, pulmonar, de colon) – cauze, prevenție, comportament sănătos
Omul și tehnologia - avantaje, riscuri
Resurse energetice ale planetei
Importanța păstrării biodiversității
Dezvoltarea durabilă
Introducere în studiul fizicii. Ce este fizica?
Mărimi fizice. Fenomen fizic. Mărimi fizice, unități de măsură, multiplii și submultiplii unităților de măsură
Determinarea valorii unei mărimi fizice, Măsurarea directă a lungimii, ariei, volumului și a intervalului de timp.
Determinarea valorii unei mărimi fizice. Erori de măsurare, surse de erori, înregistrarea datelor într-un tabel, calcularea valorii medii și a erorii absolute medii, scrierea rezultatului măsurării unei mărimi fizice
Determinarea valorii unei mărimi fizice. Determinarea indirectă a ariei si a volumului.
Mișcare și Repaus. Corp. Mobil. Reper. Sistem de referință
Mișcare și repaus. Traiectorie
Mișcare și Repaus. Distanța parcursă. Durata mișcării
Mișcare și Repaus. Viteza medie. Unități de măsură. Caracteristicile vitezei (direcție, sens)
Mișcare și Repaus. Mișcarea rectilinie uniformă. Reprezentarea grafică a mișcării
Mișcare și Repaus. Punerea în mișcare și oprirea unui corp. Accelerația medie; unitate de măsură.
Mișcare și Repaus. Extindere: Mișcarea rectilinie uniform variată (descriere calitativă)
Inerția. Inerția, proprietate generală a corpurilor
Inerția.Masa, măsură a inerției. Unități de măsură
Inerția. Măsurarea directă a masei corpurilor, cântărirea
Inerția. Densitatea corpurilor, unitate de măsură. Determinarea densității
Interacțiunea, efectele interacțiunii
Interacțiunea. Forța, măsură a interacțiunii
Interacțiunea. Exemple de forțe (greutatea, forța de frecare, forța elastică).
Interacțiunea. Măsurarea forțelor, dinamometrul
Stare termică. Temperatură
Stare termică, echilibru termic, temperatura. Contact termic
Stare termică. Temperatură. Măsurarea temperaturii. Scări de temperatură
Stare termică. Temperatură. Măsurarea temperaturii. Modificarea stării termice
Stare termică. Temperatură. Încălzire, răcire (transmiterea căldurii)
Efecte ale schimbării stării termice. Dilatare/ contracție
Efecte ale schimbării stării termice. Transformări de stare de agregare
Efecte ale schimbării stării termice. Aplicații (anomalia termică a apei, circuitul apei în natură)
Fenomene electrice și magnetice. Magneți, interacțiuni între magneți, poli magnetici
Fenomene electrice și magnetice. Magnetismul terestru. Busola
Fenomene electrice și magnetice. Structura atomică a substanței. Fenomenul de electrizare (experimental), sarcină electrică
Fenomene electrice și magnetice. Fulgerul. Curent electric
Fenomene electrice și magnetice. Generatoare, consumatori, circuite electrice
Fenomene electrice și magnetice. Conductoare și izolatoare electrice
Fenomene electrice și magnetice. Circuitul electric simplu. Elemente de circuit, simboluri
Fenomene electrice și magnetice. Gruparea becurilor în serie și paralel
Fenomene electrice și magnetice. Norme de protecție împotriva electrocutării (din cauze naturale - fulgerul, trăsnetul; din cauze artificiale - surse de tensiune)
Fenomene optice. Lumina: surse de lumină, corpuri transparente, translucide, opace
Fenomene optice. Propagarea rectilinie a luminii. Viteza luminii
Fenomene optice. Umbra. Extindere: Producerea eclipselor
Fenomene optice. Devierea fasciculelor de lumină: reflexia și refracția (experimental, descriere calitativă)
Mărimi și fenomene fizice studiate. Etapele realizării unui experiment
Mărimi și fenomene fizice studiate. Extindere: Studiul experimental al relațiilor metrice în triunghiul dreptunghic
Mărimi fizice scalare. Identificarea mărimilor fizice scalare (ex. timpul, masa, volumul, densitatea, temperatura)
Mărimi fizice vectoriale. Identificarea mărimilor fizice vectoriale (de exemplu: viteza, accelerația, forța)
Interacțiunea. Efectele interacțiunii (static, dinamic). Interacțiuni prin contact și prin influență
Interacțiunea și efectele interacțiunii: Forța - măsură a interacțiunii. Forțe de contact și de acțiune la distanță
Interacțiunea. Principiul inerției
Interacțiunea. Principiul acțiunii și reacțiunii
Interacțiunea. Exemple de forțe: greutatea, forța de apăsare normală, forța de frecare, tensiunea în fir, forța elastică
Interacțiunea. Măsurarea forțelor. Dinamometrul
Interacțiunea. Mișcarea unui corp sub acțiunea mai multor forțe
Interacțiunea. Compunerea forțelor. Regula paralelogramului
Interacțiunea. Extindere: Regula poligonului pentru compunerea mai multor vectori;
Interacțiunea. Mișcarea unui corp pe plan înclinat
Interacțiunea. Descompunerea unei forțe după două direcții reciproc perpendiculare
Lucrul mecanic și energie. Lucru mecanic efectuat de forțe constante. Unitate de măsură
Lucrul mecanic și energie. Puterea mecanică. Unități de măsură ale puterii. Randamentul
Lucrul mecanic și energie. Energia cinetică
Lucrul mecanic și energie. Energia potențială gravitațională. Extindere: Energia potențială elastică
Lucrul mecanic și energie. Energia mecanică
Lucrul mecanic și energie. Conservarea energiei mecanice
Mișcarea de translație și mișcarea de rotație a corpurilor nedeformabile. Echilibrul de translație
Mișcarea de translație și mișcarea de rotație a corpurilor nedeformabile. Momentul forței. Unitate de măsură. Echilibrul de rotație
Mișcarea de translație și mișcarea de rotație a corpurilor nedeformabile. Pârghia (tratare interdisciplinară - geografie)
Mișcarea de translație și mișcarea de rotație a corpurilor nedeformabile. Scripetele
Mișcarea de translație și mișcarea de rotație a corpurilor nedeformabile. Centrul de greutate
Mișcarea de translație și mișcarea de rotație a corpurilor nedeformabile. Echilibrul corpurilor și energia potențială
Presiunea. Presiunea hidrostatică
Presiunea. Presiunea atmosferică (abordare interdisciplinară – geografie)
Presiunea. Legea lui Pascal. Aplicații
Presiunea. Legea lui Arhimede. Aplicații
Unde mecanice (abordare interdisciplinară - Geografie: unde seismice, valuri)
Producerea și percepția sunetelor (abordare interdisciplinară Biologie – sistemul auditiv)
Propagarea sunetelor. Ecoul
Caracteristici ale sunetului (abordare calitativă interdisciplinară - Muzică)
Fenomene termice. Mișcarea browniană (experimental). Agitația termică. Difuzia. Stare de încălzire. Echilibru termic. Temperatura empirică
Fenomene termice. Căldura, mărime de proces
Fenomene termice. Transmiterea căldurii (prin conducție, convecție, radiație)
Fenomene termice. Extindere în tehnologie: motorul termic (calitativ)
Fenomene termice. Coeficienți calorici. Calorimetrie
Fenomene termice. Stări de agregare, caracteristici
Fenomene termice. Extindere: Transformări de stare
Fenomene termice. Extindere interdisciplinară: studiul schimburilor de căldură implicate de topirea gheții (călduri latente)
Fenomene termice. Extindere: Combustibili
Electrostatica. Electrizarea, sarcina electrică. Interacțiunea dintre corpurile electrizate
Electrostatica. Legea lui Coulomb (identificarea experimentală a mărimilor care influențează forța electrică)
Electrocinetica. Circuite electrice. Componentele unui circuit. Generatoare electrice
Electrocinetica. Tensiunea electrică. Intensitatea curentului electric
Electrocinetica. Instrumente de măsură - ampermetru, voltmetru, ohmmetrul, wattmetrul, multimetrul
Electrocinetica. Tensiunea electromotoare
Electrocinetica. Rezistență electrică
Electrocinetica. Legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit
Electrocinetica. Legea lui Ohm pentru întregul circuit
Electrocinetica. Gruparea rezistoarelor
Electrocinetica. Extindere: Teoremele lui Kirchhoff
Electrocinetica. Gruparea generatoarelor identice (studiu experimental)
Electrocinetica. Energia și puterea electrică. Legea lui Joule
Electrocinetica. Extindere: efectul chimic al curentului electric. Electroliza
Electrocinetica. Extindere: transferul de putere într-un circuit electric simplu de curent de continuu
Efectul magnetic al curentului electric. Studiul experimental (calitativ) al efectului magnetic. Electromagneți
Efectul magnetic al curentului electric. Forța exercitată de un electromagnet în funcție de intensitatea curentului (mărime și sens, parametrii constructivi ai bobinei: secțiune, număr de spire, tipul miezului)
Efectul magnetic al curentului electric. Aplicații
Introducere. Surse de lumină
Introducere. Propagarea luminii în diverse medii (absorbție, dispersie, culoarea corpurilor etc.)
Introducere. Raze de lumină/fascicul de lumină
Introducere. Principiile propagării luminii
Reflexie. Reflexia luminii
Reflexie. Legile reflexiei - aplicație experimentală - oglinzi plane
Reflexie. Extindere: aplicații ale legilor reflexiei în tehnologie
Refracția. Indicele de refracție
Refracția. Refracția luminii - evidențierea experimentală a fenomenului
Refracția. Reflexia totală
Refracția. Extindere: legile refracției, indicele de refracție
Refracția. Aplicații practice: fibra optică, prisma cu reflexie totală
Lentile subțiri. Identificarea experimentală a tipurilor de lentile (convergente, divergente)
Lentile subțiri. Identificarea experimentală a caracteristicilor fizice ale lentilelor subțiri, focar, poziție imagine
Lentile subțiri. Construcția geometrică a imaginilor prin lentile subțiri
Lentile subțiri. Extindere: determinarea formulelor lentilelor subțiri
Instrumente optice. Ochiul, lupa, ochelarii
Forme de energie. Surse de energie – temă integratoare. Transformarea și conservarea energiei în diferite sisteme (de exemplu, sistemul de întreținere a vieții pe o stație spațială, alte sisteme identificate și studiate la biologie, geografie etc.)
Universul şi Sistemul Solar – aspecte generale
Terra - o planetă a Sistemului Solar (formă şi dimensiuni)
Globul geografic şi harta. Coordonate geografice
Mişcările Pământului şi consecinţele lor
Orientarea în spaţiul terestru (elemente naturale şi instrumente clasice şi moderne)
Geosferele Terrei. Litosfera. Caracteristici generale și importanță
Geosferele Terrei. Litosfera. Structura internă a Terrei
Geosferele Terrei. Litosfera. Relieful: continente și bazine oceanice; forme majore de relief
Geosferele Terrei. Litosfera. Vulcanii şi cutremurele
Geosferele Terrei. Litosfera. Aplicaţii practice: Relieful orizontului local, Reguli de comportare şi măsuri de protecţie în cazul producerii de fenomene şi procese în orizontul local (prăbuşiri, alunecări de teren, cutremure etc.)
Geosferele Terrei. Atmosfera. Caracteristici generale și importanță
Geosferele Terrei. Atmosfera. Elemente şi fenomene meteorologice
Geosferele Terrei. Atmosfera. Vremea şi clima
Geosferele Terrei. Atmosfera. Zonele climatice ale Terrei. Influenţa climei asupra geosferelor
Geosferele Terrei. Atmosfera. Aplicaţii practice: Clima, vremea şi activitatea umană în orizontul local, Modalităţi de avertizare, reguli de comportare şi măsuri de protecţie în cazul producerii de fenomene extreme în orizontul local (grindină, polei, furtuni, secetă, caniculă, viscol, tornade etc.)
Geosferele Terrei. Hidrosfera. Oceanul Planetar – componente și localizare. Dinamica apelor oceanice
Geosferele Terrei. Hidrosfera. Apele continentale
Geosferele Terrei. Hidrosfera. Gheţarii
Geosferele Terrei. Hidrosfera. Aplicaţii practice: Apele din orizontul local, Resurse de apă potabilă, Măsuri de protecţie a apelor, Modalităţi de avertizare, reguli de comportare şi măsuri de protecţie în cazul producerii de fenomene extreme în orizontul local (viitură/revărsare/inundaţie, pod de gheaţă etc.)
Geosferele Terrei. Biosfera şi solurile. Plantele şi animalele – repartiţia lor geografică
Geosferele Terrei. Biosfera şi solurile. Solul - resursă a vieţii
Geosferele Terrei. Biosfera şi solurile. Aplicaţie practică: Protecţia plantelor, a animalelor şi conservarea solului
Diversitatea peisajelor terestre naturale
Repere ale cunoaşterii Terrei – de la marile descoperiri geografice la explorarea modernă
Continente şi ţări – reprezentări cartografice. Harta politică a lumii
Aplicaţii practice: Exerciţii de apreciere a distanţelor şi suprafeţelor pe suporturi cartografice clasice şi/sau digitale
Populaţia Terrei: evoluţia numerică, răspândirea geografică, diversitatea umană, mobilitatea teritorială
Aşezările omeneşti – forme de locuire şi diferenţieri teritoriale
Resursele naturale şi valorificarea acestora
Domeniile activităţilor economice pe Terra: agricultura, industria, serviciile (caracteristici generale)
Efectele activităţilor umane asupra mediului şi calitatea vieţii
Aplicaţii practice: Analiza şi interpretarea caracteristicilor demografice şi de locuire din orizontul local şi apropiat, Provocări locale în context mondial, Trasee turistice aplicate pe domenii de interes, Regiuni turistice
Mediul natural ca suport al locuirii umane. Poziţia geografică. Ţărmurile: golfuri, insule, peninsule şi strâmtori
Mediul natural ca suport al locuirii umane. Caracteristici generale ale reliefului. Unităţi majore
Mediul natural ca suport al locuirii umane. Hidrografia
Mediul natural ca suport al locuirii umane. Diferenţieri climatice şi biogeografice
Oameni şi locuri. Harta politică – state și regiuni
Oameni şi locuri. Răspândirea geografică a populaţiei. Elemente de diversitate umană (diversitate etnică, lingvistică, confesională şi culturală)
Oameni şi locuri. Mari oraşe europene
Uniunea Europeană
Caracterizarea geografică a unor state (cel puțin un stat din fiecare regiune geografică)
Valori culturale şi umane europene
Calitatea vieţii în Europa
Caracterizare geografică. Poziţia geografică
Caracterizare geografică. Relieful - caracteristici generale, unităţi majore. Munţii Himalaya
Caracterizare geografică. Contraste biogeografice
Caracterizare geografică. Elemente de diversitate umană (diversitate etnică, lingvistică, culturală, confesională)
Caracterizare geografică. Harta politică şi marile aglomerări umane
Studii de caz: Particularităţi geografice ale unor state (la alegere), Asia în lumea contemporană
Caracterizare geografică. Poziţia geografică – simetrie latitudinală
Caracterizare geografică. Relieful Africii – caracteristici generale. Riftul african
Caracterizare geografică. Hidrografia, clima şi biogeografia – caracteristici generale
Caracterizare geografică. Specificul demografic
Caracterizare geografică. Harta politică şi marile oraşe
Studii de caz: Problemele Africii în lumea contemporană, Sahara, Caracterizarea geografică a unor state (la alegere)
Caracterizare geografică. Poziţia geografică
Caracterizare geografică. Relieful – caracteristici generale. Sistemul muntos cordiliero-andin
Caracterizare geografică. Hidrografia – caracteristici generale. Fluvii şi lacuri
Caracterizare geografică. Forme de aglomerare urbană
Studii de caz: Particularităţi geografice ale unor state (la alegere)
Australia – caracterizare geografică generală
Antarctica – elemente de identitate geografică
Componentele mediului înconjurător şi relaţiile dintre acestea
Degradarea mediului înconjurător, o problemă a lumii contemporane. Schimbări globale ale mediului
Poziţia geografică. Elemente definitorii şi consecinţe. Statele vecine
România – ţară carpatică, dunăreană, pontică şi central europeană
Relieful – caracteristici generale
Unităţile majore de relief: Carpaţii şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Unităţile majore de relief: Subcarpaţii
Unităţile majore de relief: Podișul Getic şi Podişul Mehedinţi
Unităţile majore de relief: Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei
Unităţile majore de relief: Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest
Unităţile majore de relief: Câmpia Română
Unităţile majore de relief: Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre
Aplicații practice/studii de caz: Interpretarea unor profile geografice, Relieful orizontului local/localităţii/judeţului natal, Identificarea unor fenomene şi procese de risc din orizontul local (alunecări de teren, şiroire/torenţialitate etc.) și stabilirea măsurilor de prevenire/combatere/diminuare, Cutremurele în România, Prezentarea regulilor de comportament în caz de cutremur, Rolul reliefului în amenajarea teritoriului
Clima. Particularităţile climatice regionale (etaje şi influenţe climatice)
Apele. Dunărea
Apele. Lacurile şi apele subterane
Apele. Marea Neagră
Aşezările omeneşti. Aşezările rurale – evoluţie şi diferenţieri teritoriale
Aşezările omeneşti. Caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti
Organizarea administrativ – teritorială
Aplicaţii practice/studii de caz: Interpretarea unor grafice şi reprezentări cartografice privind populaţia României, Caracterizarea unor oraşe mari (la alegere)
Agricultura. Fondul funciar agricol – potenţial şi valorificare
Izvoare istorice
Perceperea timpului și a spațiului; cronologia istoriei; periodizare; spațiul istoric
Primii oameni
Revoluția neolitică – viața oamenilor: sedentarizare, economie
Inventarea metalurgiei – tehnologie și consecințe asupra vieții oamenilor
Inventarea scrierii – de la pictograme la alfabet
Studiu de caz: Epopeea lui Ghilgameș
Studiu de caz: Codul lui Hammurabi
Mediul natural și viața cotidiană: locuința, hrana, familia, așezări (sat și oraș), economia, practici sociale, credința.
Studiu de caz: Orașul-stat Babilon
Popoare și civilizații pe harta Orientului Antic
Mediul natural și ocupațiile grecilor
Studiu de caz: Ceramica: între utilitate și artă
Adevăr și legendă: legendele Olimpului; războiul troian
Polis-ul – organizarea internă: Atena și Sparta. Procesul de colonizare
Studiu de caz: Histria, Tomis și Calatis
Războaiele grecilor: războaiele medice, războiul peloponeziac
Studiu de caz: Bătălia de la Maraton
Alexandru Macedon și civilizația elenistică
Frumos și cunoaștere în lumea greacă
Studiu de caz: Acropola ateniană
Studiu de caz: Moștenirea lumii grecești (sculptura, teatrul, cunoașterea științifică)
Studiu de caz: Jocurile Olimpice in Antichitate
Fondarea Romei: istorie și legendă
Statul roman: războaie și expansiune teritorială; decăderea
Viața cotidiană în lumea romană: familia și virtuțile romane; educația; jocurile.
Studiu de caz: Orașul și monumentele publice (forul, apeductele, termele etc.)
Studiu de caz: Colosseum și gladiatorii
Studiu de caz: Pompei
Studiu de caz: Armata romană
Studiu de caz: Zeii romanilor. Templele
Studiu de caz: Creștinismul
Geții și dacii. Rânduieli, obiceiuri, credințe
Burebista și Decebal; războaiele daco-romane
Apariția Islamului; credința musulmană; expansiunea militară și culturală a Islamului
Formarea popoarelor europene. Etnogeneza românească
Europa creștină în mileniul I.
Studiu de caz: Imperiul Bizantin
Viața cotidiană în Evul Mediu: familia, așezările, alimentația, sărbătorile, economia și tehnologia, credința și biserica, proprietatea, libertatea și dependența
Studiu de caz: Cavalerism și onoare
Studiu de caz: Catedrale și universități
Statele medievale: Franța, Anglia, Imperiul Romano-German
Studiu de caz: Lumea românească și statele medievale în secolele XIV-XV; Târgoviște, Suceava
Studiu de caz: Diversitate culturală în lumea românească: Brașov și Cluj
Călătoriile și percepția spațiului în Evul Mediu; mijloace de transport
Marile descoperiri ale europenilor: drumuri și teritorii; consecințe asupra vieții oamenilor.
Studiu de caz: Lumea Nouă: cunoaștere, misionarism și exploatare
Renașterea: geneza spiritului modern, umanismul
Studiu de caz: Leonardo da Vinci și Michelangelo Buonarotti
Studiu de caz: Niccolo Machiavelli
Studiu de caz: Giordano Bruno și Galileo Galilei
Studiu de caz: William Shakespeare
Reforma. Contrareforma.
Studiu de caz: Barocul
Absolutismul
Studiu de caz: Soliman Magnificul
Studiu de caz: Ludovic al XIV-lea. Palatul de la Versailles
Studiu de caz: Petru cel Mare
Revoluția Glorioasă
Iluminismul – rațiune, drepturi, implicarea oamenilor în viața publică
Studiu de caz: Montesquieu, J.J. Rouseau, Voltaire
Viața cotidiană. Opinia publică în secolul al XVIII-lea
Constituirea SUA. Declarația de independență. Constituția
Revoluția franceză. De la supus la cetățean
Napoleon I și răspândirea ideilor revoluției franceze în Europa
Statele moderne: revoluție și emancipare națională
Studiu de caz: 1848 în Europa
Studiu de caz: Românii și modernitatea
Epoca victoriană. la Belle Époque
Marile alianțe politico-militare în lume
Primul Război Mondial. Evoluția alianțelor. Fronturile de luptă
Studiu de caz: Viața în tranșee și frontul de acasă
Studiu de caz: România și Primul Război Mondial
Tratatele de pace. Noua hartă a Europei
Viața cotidiană: organizarea orașelor și lumea rurală, invențiile și viața casnică, divertismentul, sănătatea oamenilor, cultura
Studiu de caz: Cinematograful – artă și industrie
Cetățean și stat în democrație și în totalitarism
Relațiile internaționale. Agresiunea statelor totalitare
Al Doilea Război Mondial: alianțe militare și fronturile de luptă (1939-1945), România și Al Doilea Război Mondial, Conferința de pace
Studiu de caz: Noile mijloace de distrugere în masă
Reconstrucție și modele ale dezvoltării economice. Viața cotidiană – de la dramele războiului la prosperitate
Democrație versus comunism – modelele de organizare a statelor. Războiul Rece (1945 – 1991)
Uniunea Europeană: principii de organizare și funcționare
Lumea contemporană: o lume multipolară - globalizarea; noua diversitate culturală și revoluția informațională
Studiu de caz: Noile forme de divertisment – jocurile și tehnologia. Consecințe
Spațiul geografic natural
Periodizarea istoriei românilor
Epoca metalelor
Studiu de caz: Culturile Cucuteni și Hamangia
Studiu de caz: Cultura Sărata Monteoru
Izvoare istorice despre geto-daci: Herodot, Strabon, Cassius Dio
Studiu de caz: Histria
Burebista. Decebal; cucerirea Daciei de către romani
Studiu de caz: Sarmizegetusa
Studiu de caz: Podul de la Drobeta, Columna lui Traian, Monumentul de la Adamclisi
Dacia romană. Romanizare. Creștinism
Poporul român – popor romanic
Studiu de caz: Surse istorice despre români la sfârșitul mileniului I
Statele medievale în spațiul românesc: Transilvania, țara Românească, Moldova, Dobrogea
Studiu de caz: Diversitate etnică și confesională în spațiul româneasc
Spațiul românesc și politica de cruciadă târzie de la Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul
Studiu de caz: Biserica episcopală de la Curtea de Argeș
Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir
Iluminism și reformism: Transilvania sub Habsburgi
Secolul fanariot
Studiu de caz: școala Ardeleană. Supplex Libellus Valachorum
Românii între Orient și Occident. Conservatorism și modernizare
Studiu de caz: Tudor Vladimirescu
Studiu de caz: Generația pașoptistă. Programe și consecințe ale revoluției
Studiu de caz: Rromii - de la robie la emancipare
Regatul României – Carol I
Studiu de caz: Constituția de la 1866
Studiu de caz: Războiul de Independență
Studiu de caz: Optiuni politice în România modernă
Studiu de caz: Cultura în spațiul românesc
România Interbelică. economie și societate – lumea urbană și lumea rurală
Studiu de caz: Orașul: arhitectură modernă și tradiții rurale
Studiu de caz: Minoritățile naționale în România
Studiu de caz: Constituțiile din perioada interbelică
Studiu de caz: Idei politice în lumea românească interbelică
Studiu de caz: Monarhia după Primul Război Mondial
România în Al Doilea Război Mondial
România – stat comunist
Studiu de caz: Viața cotidiană în perioada regimului comunist
România în contextul Războiului Rece
Regimul politic democratic din 1989 până azi
Studiu de caz: Constituția României din 1991
Normele de securitate și protecție a muncii în laboratorul de informatică/ robotică
Norme de etică specifice roboticii (roboții și umanitatea; relația robot – om, ce comenzi trebuie şi ce comenzi nu trebuie să execute robotul; relația robot – robot)
Măsuri de siguranță în utilizarea Internetului (de exemplu, salvarea aplicațiilor realizate pe platformele online, respectarea dreptului de autor, dosare cu mesaje, agendă de utilizatori, reguli în activitatea colaborativă)
Momente principale în evoluția roboticii și a roboticii educaționale
Roboți întâlniți în viața cotidiană (de exemplu, roboți casnici, roboți educaționali, roboți însoțitori sau de companie, roboţi industriali, roboţi de servicii, roboți umanoizi/ androizi, drone)
Clasificarea roboților după diferite criterii: - în funcție de tipuri (de exemplu, după gradul de mobilitate, după domeniul de aplicare, după sursa de energie pentru mișcare și acționare, după tipul de comandă a mișcării, după arhitectura generală, după tipul de programare etc.) - în funcție de categoria din care face parte (de exemplu, educaționali sau industriali, roboți aerieni, spațiali, mobili pe roți, șenile, roboți mobili pășitori (furnici, câini etc.), roboți umanoizi, roboți acvatici, marini, solari, brațe manipulatoare, roboți hibrizi etc.)
Structura generală a unui robot educațional
Schema funcţională a robotului (unitatea de comandă, unitatea de achiziţie a informaţiei, unitatea de extragere a informației, unitatea de acţionare, unitatea de locomoţie, sursa de energie)
Modul de funcționare și rolul componentelor hardware ale unui robot (microcontroler, senzori, motoare, servomotoare, relee, porturi, actuatori etc.)
Elemente de mecanica roboților: traiectorie, viteză, accelerație, forțe etc.
Elemente de interfață specifice unei aplicații de programare a roboților educaționali
Facilități ale mediului de dezvoltare pentru un limbaj de programare: editare, rulare și aplicare pe simulator/ rulare pe robot
Structura programelor pentru arhitecturi specifice roboților
Operații și instrucțiuni specifice pentru programarea roboților
Comenzi specifice pentru controlarea dispozitivelor fizice
Algoritmi de bază pentru programarea roboților educaționali (de exemplu: efectuarea operațiilor aritmetice, logice, relaționale, evaluarea de expresii, numărare, minim/maxim, verificare a unei proprietăți, deplasare pe traseu dat, identificarea valorilor transmise de senzori etc.)
Aplicații specifice (deplasare înainte, înapoi, după arc de cerc, recunoaștere culoare etc.)
Algoritmi specifici pentru programarea roboților (de exemplu: urmărirea liniei, ocolirea obstacolelor, sortarea după culori etc.)
Roluri în comunicare: vorbitor, ascultător
Elemente paraverbale (intensitate vocală, intonaţie, tempoul vorbirii) şi nonverbale (mimică, poziţii corporale, contact vizual)
Elementele nonverbale şi paraverbale ca mărci ale personalităţii individului
Cuvinte-cheie
Idee principală
Idee secundară
Temă
Planul simplu de idei
Planul dezvoltat de idei
Textul narativ
Narativul literar. Acțiune
Narativul literar. Personaj
Narativul literar. Timp, spațiu
Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.)
Strategii de comprehensiune: predicții
Strategii de comprehensiune: împărtășirea impresiilor de lectură
Strategii de interpretare: răspuns afectiv
Strategii de interpretare: discutarea mesajului/mesajelor textului
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (personificarea)
Interese și atitudini față de lectură
Enunțul
Punctuația enunțului
Propoziția afirmativă
Propoziția negativă
Predicatul verbal
Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul)
Modurile verbale: indicativul
Timpurile modului indicativ. Timpuri simple
Timpurile modului indicativ. Timpuri compuse
Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea)
Posibilități combinatorii ale substantivului (substantiv + atribut)
Adjectivul
Gradele de comparație ale adjectivului
Articolul demonstrativ
Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic
Dicţionarul. Articolul de dicționar
Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală
Corespondenţa sunet-literă
Cuvântul, unitate de bază a vocabularului
Categorii semantice: sinonime
Categorii semantice: antonime
Câmpul lexical
Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică
Carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală
Contextul de comunicare: locul şi momentul interacţiunii, relaţia dintre interlocutori, identitatea interlocutorilor, cunoştinţele comune legate de tema discuţiei
Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: parafrazare
Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: informații explicite și implicite
Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: rezumare
Performarea actelor de limbaj: relaţia dintre structura lingvistică a actului de limbaj, intenţia de comunicare şi efectul actului de limbaj
Textul narativ literar – în proză
Textul narativ literar – în versuri
Instanţele comunicării narative: autor, narator
Instanţele comunicării narative: personaje
Narațiunea la persoana a III-a
Momentele subiectului/etapele acțiunii
Dialogul în textul literar
Textul descriptiv literar – în versuri
Textul argumentativ
Versificație: rima
Versificație: strofa
Versificație: măsura versurilor
Versificație: ritmul (intuitiv)
Strategii de comprehensiune: reprezentări mentale
Strategii de comprehensiune: integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul)
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (enumerația)
Strategii de interpretare: discuții pe marginea textelor citite
Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi; numele predicativ
Subiectul neexprimat (inclus)
Subiectul neexprimat (subînțeles)
Complementul direct
Verbul
Moduri verbale și timpurile lor: conjunctivul
Substantivul
Punctuația vocativului
Corelarea funcției sintactice cu cazul morfologic
Pronumele reflexiv
Diferența între pronumele reflexiv și pronumele personal
Diftong
Triftong
Hiat
Rolul contextului în crearea sensului
Valori etice în legendele popoarelor
Valori ale culturii populare în spațiul românesc
Textul epic. Narativul literar
Personajul. Mijloace de caracterizare
Textul dramatic și arta spectacolului
Autor, personaj dramatic
Rolul indicațiilor scenice
Dialogul în textul nonliterar (interviul)
Textul liric
Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor
Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip liric
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (repetiția)
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (metafora)
Strategii de interpretare: discuții privind semnificația textelor citite
Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte
Caracterizarea personajului
Verbul
Alte verbe copulative (a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna)
Posibilități combinatorii ale pronumelor
Posibilități combinatorii ale adjectivelor pronominale
Posibilități combinatorii ale adjectivului
Posibilități combinatorii ale numeralului
Interjecția
Onomatopeele
Interjecția predicativă
Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului: compunerea
Familia lexicală
Confuzii paronimice
Pleonasmul
Limbaj popular. Variaţie regională a limbii
Elemente de mitologie românească
Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral: compararea ideilor, a punctelor de vedere, a intențiilor de comunicare, a emoțiilor, a atitudinilor și a scopurilor comunicative
Argumentare şi persuasiune
Atitudini comunicative: flexibilitate, asertivitate, disponibilitate la negociere
Textul epic
Textul liric
Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)
Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (aliterația)
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (hiperbola)
Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (antiteza)
Strategii de interpretare: interpretări multiple
Strategii de interpretare: argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite
Strategii de interpretare: dezbateri pe marginea textelor citite
Construcţii sintactice active
Construcţii sintactice pasive cu verbul a fi
Construcţii sintactice cu pronume reflexive
Enunțuri eliptice. Norme de punctuaţie
Apoziţia. Norme de punctuaţie
Fraza
Subordonarea prin conjuncții subordonatoare
Subordonarea prin pronume
Subordonarea adverbe relative
Fraza. Norme de punctuație
Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva
Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului: împrumuturi lexicale
Construcţia frazei în limba vorbită şi în limba scrisă
Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor
Organizarea coerentă a textului: folosirea corectă a timpurilor verbale
Organizarea coerentă a textului: folosirea corectă a anaforelor
Modele comportamentale în textele literaturii universale
Relații culturale constructive. Noi și ceilalți
-- Orice...
ALEGE MATERIA
Alege-ți materia de care ești interesat
Categorii
Informații
Istorie
Informații
Limba engleză
Informații
Limba franceză
Informații
Limba și literatura română
Informații
Matematică
Informații
Robotică / STEM
Informații
Biologie
Informații
Chimie
Informații
Fizică
Informații
Geografie
Informații
Informatică și TIC
Informații
Istorie
Informații
Limba engleză
Informații
Limba franceză
Informații
Limba și literatura română
Informații
Matematică
Informații
Robotică / STEM
Informații
Biologie
Informații
Chimie
Informații
Fizică
Informații
Geografie
Informații
Informatică și TIC
Informații
Istorie
‹
›
×
Ecran complet
×
Modal Title
Modal content...
